Multumesc.

Dupa principiul ca daca taceam, filozof ramaneam, nu prea am mai scris aici. Decat sa scriu ceva inutil sau mediocru, mai bine nu scriu.

Mi s-a spus si am realizat de ceva vreme ca ar fi foarte bine sa vorbesc mai putin si sa fac mai mult, sau cel putin sa vorbesc mai putin. Inca nu fac asa, dar poate voi reusi.

Am avut parte de intamplari triste si de intamplari fericite. Daca as scrie despre ele, as exprima doar o fata palida a lor. Esentialul este sa le apreciez, sa nu le uit, sa invat ceva din ele si sa le impartasesc unui grup restrans de persoane atunci cand este cazul.

Concluzia mea este ca indiferent de cat de pesimist esti, un lucru frumos iti poate schimba viata in bine cand nu te astepti deloc si nu se merita sa iti pierzi timpul fiind pesimist.

Oricat de grea, de urata si de nedreapta poate parea viata, "La vita e bella" !

Imi plac prea multe lucruri si vreau sa fac prea multe lucruri. Am multa energie, dar nu destula pentru toate si decat sa fac multe si prost, mai bine putine si bine. Asa ca renunt la blog :)

Multumesc.

Ta na _ _ ta na

Frate, sa-ti tragi palme, nu alta ! De ceva vreme aveam o melodie in cap si o tot fredonam, si nu e aia din "Flinstons" ca la "Robotzi". Si le-o fredonam oamenilor, oamenii isi dadeau seama ce melodie e, dar nimeni nu stia cum se numeste. Stiam ca e chitara si saxofon, am incercat sa gasesc hituri de la inceputul anilor '90, dar fara rezultat.

Am gasit pe internet midomi.com, am fredonat melodia exact cum le-o fredonam oamenilor:
Ta na _ _ ta na _ _ _ _ _ _ _ _
ta na _ _ ta na _ _ _ _ _ _ _ _
Ta na _ _ ta na _ _ _ ta na na
si a gasit-o din prima: David Stewart & Candy Dulfer - "Lily Was Here"

Asa ca... Frate, sa-ti tragi palme, nu alta !

Ploua. Moonlight Sonata. QBasic

Afara ploua. Imi place la nebunie ca ploua. De afara vine un miros frumos de viata. Mi se pare ca ploaia spala multe, nu numai masina mea.

Ascult Beethoven - "Moonlight Sonata" si nu ma pot abtine sa nu zambesc. E superba viata asta. In orice domeniu au existat niste genii care prin munca lor ne-au facut viata noastra de azi mult mai frumoasa.

In timp ce ploua si ascult Beethoven, programez. In clasa a V-a am stiut ca asta vreau sa fac cand ma fac mare. Am avut noroc sa am la scoala cursuri de programare din clasa a V-a. Atunci scriam programele in QBasic pe hartie cu creionul sau cu pixul. Nici nu stiam sa folosesc calculatorul. Eu scriam programele pe hartie si colegii mei le scriau la minunatele 2 sau 386 din laboratorul de informatica.

Ce frumos ar fi ca lumea sa se mai opreasca putin din cursa asta teribila pentru supravietuire, si sa se mai bucure de lucrurile pe care le avem si de oamenii care ne fac viata mai frumoasa !

Putin egoism & altruism

Sunt un amestec ciudat de egoism si altruism. Ba chiar de mult egoism cu altruism exagerat. Cine cunoaste, stie.

Mai devreme am mancat o banana la birou si mancand mi-am dat seama ca nu am intrebat pe nimeni daca vrea. Da, am vrut sa mananc eu toata banana, sa ma simt bine. Dar daca cineva imi cere, sunt in stare sa dau tot ce am, ba chiar si ce nu am. Asa ca intelegeti-ma, dragilor si daca vreti ceva de la mine, cereti-mi ! Va voi da din inima. Chiar si mancare :).

Si nu accept repliCA CA ar trebui sa intreb eu sau sa stiu eu cand cineva vrea ceva. NU frate, n-o accept. Aici este egoismul. Cere si ti se va da ! Ti se va da cu lacrimi in ochi si cu bucurie in suflet. Aici este altruismul.